În România, începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii sunt declarate zile libere. În acest an, sărbătoarea Rusaliilor pică pe 23 și 24 iunie, astfel că salariații cu program normal se vor bucura de un weekend prelungit.
Rusaliile, cunoscute și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru creștinii ortodocși. Constituie cea mai veche sărbătoare creștină, împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli. E numărată și în Constituțiile Apostolice printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberați de muncile obișnuite.
Se spune că Pogorârea Sfântului Duh a avut loc în ziua rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la Învierea Domnului. Tocmai de aceea, această sărbătoare creștină este cunoscută în rândul credincioșilor și sub numele de Cinzecime. În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferințele evreilor în pustiu, precum și de necazurile cele multe prin care au trecut până să ajungă în pământul făgăduinței, unde s-au îndulcit de roade, de grâu și de vin. În Noul Testament, aceasta zi amintește de venirea Duhului Sfânt peste Apostoli, Duh care ne dă Legea duhovnicească, ne călăuzește spre tot adevărul și ne învață cele plăcute lui Dumnezeu.
Ca și la alte sărbători creștine, de Rusalii se leagă o mulțime de tradiții și superstiții. De exemplu, oamenii își împodobesc casele și gospodăria cu ramuri de tei, plop sau stejar. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele și, de aceea, flăcăii le aduc din păduri, după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane. Tot de Rusalii, spiritele rele se alungă prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei, iar femeile fac descântece împotriva relelor. (D.R.)
